Primavara lui 2015, in Timisoara

Primavara, anotimp minunat, cantat, scris si pictat de atatia si atatia artisti, ma incanta si pe mine, nespus. In fiecare an „trebuie” s-o imortalizez in cateva fotografii, caci nu ma satur s-o admir. Fotografiile adunate in aceasta primavara, pana in prezent, de data aceasta le-am pus pe Youtube, asa, in joaca. Va invit sa vedeti ce a iesit:

Aprilie 2014

E prea frumoasa natura si in acest inceput de aprilie, ca sa nu imortalizez si aceasta primavara, pe niste fotografii facute in cartierul meu. Cred ca sunt indragostita de primavara, si nu sunt singura, nu-i asa? 🙂

Vizionare placuta!

Această prezentare necesită JavaScript.

E primavara iar

de Maria Simionescu

Această prezentare necesită JavaScript.

E primavara iar,
Natura reinvie
E primăvară iar,
Şi am mai rupt o filă
Din micul calendar.
E primăvară iar
Şi câte s-or petrece?!
E primăvară iar,
Viaţa mi se trece.
E primăvară iar,
Şi aş vrea să fiu mereu
La fel ca altă dată
Să intru-n jocul tău.
Să alergăm pe pajişti
Verzi şi de soare pline,
Să văd in jurul meu
Doar zâmbete senine.
E primăvară iar,
Ce-a mai rămas din mine?!
E primăvară iar,
Şi-n suflet simt durere,
E primăvară iar,
Dar totul e tăcere…
E primăvară iar,
Şi mă întreb mereu,
De ce nu-i primăvară
Şi in sufletul meu?!

Primavara

de Boris Ioachimmartisor-48_fcbfcc1d706ea8

Din streşini lăcrimează gheaţa
De palma vântului atinsă
Şi înviorată-i dimineaţa
Când gura gerului e-nchisă.

Scăpată firea de zăpadă
Când soarele sărută geamul
Şi-un ghiocel iese să vadă
De nu cumva-nverzit-a ramul.

Pe garduri gureşi guguştiucii
Înadins îşi înteţesc gâlceava
I-ascult şi gândurile-mi negre
Se risipesc în vânt, ca pleava.

E-un zvon de vrăbii guralive
Şi gârlele se-ntrec în clocot
Iar mânjii bolţi-n înserare
Se tachinează-n vesel ropot.

Se hârjonesc zburdalnici miei
-Vag firul ierbii se iţeşte –
Cu toporaşi şi cu brânduşe
Natura iar se primeneşte.

Fuior de abur izbucneşte
Din reavănul miros de glie
Şi-un ciripit sfios soleşte
Gingaşul tril de ciocârlie.

Pe-ntreaga fire e stăpână
Fără tăgadă primăvara
Şi zile calde or să vină
Să înverzească-ntreagă ţara.

O, Doamne, mulţumescu-ţi, dară,
Pentru-acest nou belşug de soare
Şi, rogu-te, fă să răsară
Speranţe noi în fiecare.

Primavara si Lucian Blaga

Lucian Blaga

Lucian Blaga

Se implinesc azi 118 ani de la nasterea lui Lucian Blaga, Filozof, poet, dramaturg, traducator, jurnalist, profesor universitar si diplomat roman, personalitate impunatoare si polivalenta a culturii interbelice.

http://en.wikipedia.org/wiki/Lucian_Blaga

Si pentru ca suntem in frumosul anotimp al renasterii si reinnoirii naturii, primavara, va voi reaminti frumoasa poezie creata de Lucian Blaga, cu acest titlu:

Primavara

A cunoaşte. A iubi.
Încă-odată, iar şi iară,
a cunoaşte-nseamnă iarnă,
a iubi e primăvară.

A iubi – aceasta vine
tare de departe-n mine.
A iubi – aceasta vine
tare de departe-n tine.

A cunoaşte. A iubi.
Care-i drumul, ce te-ndeamnă?
A cunoaşte – ce-nseamnă?
A iubi – de ce ţi-e teamă
printre flori şi-n mare iarbă?

Printre flori şi-n mare iarbă,
patimă fără păcate
ne răstoarnă-n infinit
cu rumoare şi ardoare
de albine rencarnate.

Înc-odată, iar şi iară
a iubi e primăvară.

(Vol. Poezii, Bucureşti, 1962, 161-162)

Inceput de aprilie 2012

Această prezentare necesită JavaScript.

De cateva zile s-a incalzit treptat. Primavara se instaleaza, incet, dar sigur, si in orasul meu natal. Satu Mare fiind mai la nordul tarii, natura isi revine la viata mai tarziu. Totusi, inca de la iesirea din bloc, m-au intampinat, zambarete, in soarele tot mai cald, florile specifice lunii aprilie:primule, zambile, narcise, chiar si cateva tufe de toporasi. Mai incolo arbori si arbusti infloriti. Am luat aparatul foto la mine si am surprins cateva „colturi”de rai, in drumul meu. A fost o plimbare mai lunga, din dorinta de a imortaliza si primavara din acest an. Sau, macar cateva crampeie. Pornind de la mine, am ajuns la Spitalul Nou. Inclusiv in curtea interioara a policlinicii de langa, natura isi imbraca straiele de primavara: magnolia a inflorit! 🙂 De acolo, pe podul Golescu am traversat Somesul. Mergand pe cel mai scurt drum, adica pe dig, am ajuns in Centrul nou. Am intalnit mai multe grupe de copii, aflati in oras la plimbare, cu doamna educatoare sau invatatoare. Am primit de la o copilita, inca aflata la gradinita, un mic arbore de carton, pe care scria: salvati natura! SOS! Pamantul!…etc. Cativa purtau sorturi verzi si erau toti foarte draguti. Din pacate totul s-a derulat asa de repede si nu am avut aparatul pregatit, asa ca i-am pozat doar din spate. In Centrul nou, langa magazinul Somesul ( la care tot imi vine sa-i zic si acum Bega, dupa numele magazinului similar din Timisoara– deh, aici sunt doar de 8 ani si jumatate, Bega o cunosteam de 29 de ani! 🙂 ) am gasit magnolii inflorite. Mergand mai departe, cateva vrabiute foarte galagioase, mi-au atras atentia. Ori se certau pentru vreo coaja de paine, ori pentru vreo…vrabiuta mai aratoasa, nu m-am dumirit, dar faceau un taraboi de mai mare hazul. Cateva tarabe se insirau putin mai incolo, cu fel de fel. Alta clasa de copii stateau la soare si se jucau, in apropiere. Mergand apoi pe Aleea Coposu, am ajuns si in Centrul vechi. Acolo, traversand parcul, am mai facut cateva poze cu rondouri de flori proaspat amenajate si magnoliul alb, care l-am zarit inca de saptamana trecuta si vroiam neaparat sa-l fotografiez. Mai incolo, ajungand pe Corso, am vazut ca s-au amenajat deja terasele si chiar erau cateva persoane care savurau atat soarele bland cat si cate ceva din pahare, inclusiv din pahare cu umbrelute 🙂 Prin vitrine au aparut hainele de vara si…un cosulet cu oua de Pasti. Doar vine iepurasul in curand, nu? 🙂 Drumul meu a continuat pe strada Horea, unde am locuit pana la varsta de 16 ani. Am fotografiat si Covrigaria de vizavi de teatru, „obiectiv” ce nu-l scap din vedere, ori de cate ori am drum pe acolo. Nu de alta, dar fac niste covrigi cu sare…mmmm!!! o minunatie 🙂 Am intrat apoi in curtea unde era blocul in care am locuit si am facut si acolo cateva poze. Curtea interioara a fost frumos amenajata. Cateva firme isi au sediul acolo. Si, cam asta a fost de pozat… In rest, pe strada unde stau ai mei parinti, din nou s-au taiat de tot crengile copacilor, de le-a ramas doar trunchiul, desi si anul trecut au facut-o. Nu inteleg, chiar vor sa vaduveasca orasul de sursa de oxigen pe care o produc frunzele? De cativa ani, 2-3, am observat un exagerat exces de zel din partea firmei care are sarcina amenajarii spatiilor verzi din oras: taie in totalitate crengile copacilor, in tot orasul. Si nimeni nu-i impiedica!!! Vor sa trasforme si acest oras intr-o Sahara??? Toata lumea e revoltata, lumea care cat de cat intelege importanta acestui fapt, dar nimeni nu ia nici o masura!!! In timp ce copilasii de la gradi sunt pusi sa fabrice si sa imparta fluturasi cu” Salvati natura”, cei mari o distrug, „intr-o veselie” 😦  Intr-un tarziu, dupa inca cativa kilometri parcursi pe jos si cu autobusul, am ajuns acasa, la coltul meu de verdeata de pe pervazul geamului de la bucatarie 🙂 Si asta a fost plimbarea mea din 5 aprilie 2012. Salutare! 🙂