Arhive pe categorii: In my mind
O după amiază placuta
… O duminica frumoasa , va doresc ! … – de Vivi
20 de lucruri pe care sufletul tau vrea ca tu sa le stii
IUBITI SI SA FITI IUBITI!
Noi oamenii, suntem diferiti. Si asa e bine. Unii se indragostesc mai repede, simt ca le creste in inima acest minunat sentiment, precum apare din senin o furtuna de primavara. Dar la fel de iute le si trece. Altii, se indragostesc la fel de repede, dar sentimentul ramane constant, mai ales daca si partea „adversa” il alimenteaza cu aceeasi dragoste, tandrete, intelegere. Si simt nevoia zilnic sa demostreze ceea ce simt. Altii, fara demostratii tumultuoase, pastreaza in inimi acelasi sentimente ca in prima zi, eventual se accentueaza, descoperind noi si noi valente pozitive ale persoanei iubite. Nefiind o experta in acest gen, dar fiind din zodia Feciorei, care sta deoparte si analizeaza, am avut ocazia sa observ aceste „fenomene”. Ori in ce forma ar fi ea, Dragostea, e bine sa existe, sa fie daruita si primita, cu aceeasi bucurie si intensitate.
Concluzia: IUBITI SI SA FITI IUBITI!
Carpe Diem
E o regula nescrisa ca in viata asta pamanteana, nimeni nu se bucura pe deplin din ce si-ar dori sa aibe. Poate cu exceptia propovaduitorilor invataturii lui Iisus. Dar noi, noi pamantenii de rand, suntem muritori, in consecinta ar trebui sa nu analizam atat viata noastra, o persoana, si sa acceptam partea buna a lucrurilor, sa ne bucuram de ele. Ceea ce se poate schimba, vom incerca sa schimbam, inclusiv in propriile vieti, altfel nu va exista progres. Dar sunt si lucruri bune si frumoase in jurul nostru, care trebuie doar sa le descoperim si admiram, sa ne incalzim sufletele cu frumusetea si intelepciunea lor, si sa fim fericiti ca exista, ca fac parte din vietile noastre. Si sa fim fericiti pentru ca existam. Sunt atatia oameni mari din trecutul si prezentul omenirii, care spun in cuvinte mai potrivite, acelasi lucru. Eu doar subscriu! Carpe Diem!
Va doresc un an nou fericit, multa sanatate, noroc, impliniri pe toate planurile!
LA MULTI ANI!
GHIZII SUFLETELOR
Indiferent de metoda utilizata, noi toti avem capacitatea de a trimite la mare distanta unde ale gândurilor din constiinta noastra superioara.
Gândurile fiecarei persoane reprezinta o amprenta mentala pentru ghizi, care le indica acestora cine anume si unde suntem noi. În timpul vietilor noastre, mai ales în perioadele mai dificile, cei mai multi oameni simt prezenta cuiva care îi vegheaza. E posibil ca noi sa nu putem descrie aceasta putere, dar aceasta este acolo totusi.
A ajunge la sufletul nostru înseamna primul pas pe scara gasirii puterii noastre superioare.
Toate liniile de comunicare mentala pe care le folosim pentru a ajunge la divinitate sunt monitorizate în acest punct de ghizii nostri. La rândul lor, acestia au si ei proprii lor ghizi, aflati pe aceeasi treapta, la un nivel superior. Întreaga scara serveste ca un conductor continuu spre sursa oricarei energii inteligente, fiecare treapta fiind o parte a întregului. Este esential ca oamenii sa aiba credinta ca la rugaciunea…
Vezi articolul original 381 de cuvinte mai mult
Cand imi plec
de Veronica Micle
Cand imi plec fruntea pe mana
Fuge gandul meu pribeag
Si ma cred ca-ti sunt stapana
Tie, vecinic mie drag.
Si mai cred, ca altadata,
Ca tu mie te inchini,
Si cu inima-ntristata
Greu, de dorul meu suspini.
Atunci cate sunt in luna,
Cate-n stele si povesti
Trec prin mintea mea nebuna
Socotind ca ma iubesti.
Dar tresar… si de pe mana
Ridicand fruntea incet,
Eu din visu-mi de stapana
Trista roaba ma destept.
When life knocks you down
Constatare
de Boris Ioachim
Într-o iubire care – de-a fost, vreodată – piere
Tu-ai folosit, anume, prea des – distanţiere…
Azi, între noi răceala, stă – straşnică redută –
Iubirea-mi pentru tine, e-o cauză pierdută.
Nu mai visez la tine, nimic n-aştept, nu cer
Şi nu mai am de unde, iubire să-ţi ofer…
M-au obosit atâtea speranţe şi visări,
Iar gândul nu-mi mai fuge, la tine-n depărtări.
Se stinge-ncet , dar sigur, sclipirea din priviri –
Mă stăpânesc greoaie, de plumb, dezamăgiri…
Poate prea mult iluzii cu tine am ţesut –
De nu, cumva-n minciună-am trăit de la-nceput.
Mi-e certă, dar egală, imensa-ţi plictiseală –
Doar, câteodată-n mine, aiurea se răscoală,
Un fel de deznădejde, ce-mi las-un gust amar –
Că te-am iubit bezmetic şi, totuşi, în zadar…
Dar viaţa mea pe drumuri cotite, a tot umblat
Şi căutând pe ACEEA – mereu s-a înşelat…
De la extaz la ură, ades m-am pomenit
Trecând – şi, pân’ la urmă, senin şi liniştit
M-am reîntors în mine – şi-n mine, regăsit,
Mi-am spus că, totdeauna-nceputul e-un sfârşit…
Poate, prea mult, iubirea – mi-a fost un fel de ţel –
Cătat cu frenezie, cu prea fanatic zel.
…Într-o iubire care – de-a fost vreodată – piere
Tu ai folosit degeaba, mereu, distanţiere…
Azi, între noi răceala, stă – straşnică redută –
Iubirea e-o himeră – o cauză pierdută…
adrianabojtor 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.