Poezie de Stefan Octavian Iosif
Se-ntorc iar zilele noroase,
Cu negurile somnoroase,
Si-amurgurile timpurii —
Vin diminetile urâte
Si noptile posomorâte
Si lungi, si negre, si pustii…
Copacii, despuiati si jilavi
Si tristi ca cersetorii schilavi,
Gem biciuiti de vânt si ploi —
Podoaba lor de-odinioara
O zdreanta putreda-i ce zboara
Si-i tavalita în noroi…
Veni-vor zilele senine,
Vor râde florile-n gradine
Sub arcul cerului senin…
Veni-vor toate iar, stiu bine…
Ci eu, cu toamna care vine,
M-as duce, ca sa nu mai vin…
Stefan Octavian Iosif s-a născut la 11 sep 1875.
S-a stins din viaţa în data de 22 jun 1913, la varsta de 37 ani.
A fost unu din membri fondator al Societatii Scriitorilor Romani, alaturi de Emil Garleanu si Dimitrie Anghel in 1908. mai tarziu numele lui Iosif a fost asociat cu cel al Revistei Samanatorul.
Volume de poezii:
- Patriarhale, 1901
- Romante din Heine, 1901
- Poezii, 1902
- Din zile mari, 1905
- Credinte, 1905
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.