Galerie: Impresii de la mare

Beach.

Litoral

Azi cand am intrat in apa marii, nu am mai avut impresia ca sunt intampinata cu o imbratisare calda. E mai invalurita, mai rece, dar tot o iubesc. O voi iubi vesnic. Prognoza meteo nu e incurajatoare pentru zilele urmatoare. Dar nu prea imi pasa. Si asa aveam de gand sa-mi mai astern din ganduri, amintiri, impresii, pe aceasta „coala” de net. Locuim intr-un hotel cu nume semnificativ:Cupidon. Numele nu are de fapt importanta. Si initial am vrut sa stau la hotelul de langa, Fortuna, dar inca si la ora aceasta este in renovari. Singurul lucru ce ma deranjeaza este ca nu are balcon, unde visam sa stau si sa scriu. In rest are toate dotarile necesare unei mini-vacante, inclusiv frigi si TV. E minunat sa ma pot odihni, in sfarsit. Pe plaja mi-am luat ca sa citesc o carte ” Climate” de Andre Maurois. Desi imi place, nu reusesc s-o citesc. Acum macar citesc o pagina, doua, zilnic. :)) Am inceput-o de cateva luni si tot la faza asta sunt. Imi place foarte mult de Odile. As fi vrut sa fiu ca ea. Nu stiu de ce, totdeauna as fi vrut sa fiu altcineva, nu cine si cum sunt. (Sunt „bruiata” la ora asta de catre cineva care mi-a pus „Sing, sing, sing” by Benny Goodman) :)) Sa revin: deci nu sunt ce si cum as fi vrut. O mare problema a tagmei romanticilor: nemultumirea de sine. :))

Revenind la vacanta acestui an, am ajuns sa nu mai intreb la iesirea din hotel: „Si noi incotro o luam acum?”, cum am facut ieri si alaltaieri. Parca aveam simtul orientarii, sau doar aveam, candva, undeva? :)) Ieri seara am venit singura de pe plaja, fara sa ma ratacesc. Ce realizare, nu ? Azi dimineata am zis sa mergem pe un alt traseu spre mare si am recunoscut portiuni de drum ce le faceam prin 2000, cand am fost la mare cu mami si Dodi. Pe la pranz, venind de la plaja, iar am vrut in recunoastere. Incep sa-mi revin la vechea „forma”, de „cercetasa” :)) Statiunea arata bine. Totul pare nou si functional. Hotelul nostru e aproape de ceea ce era hotel Europa, acum Ana Aslan Spa Center. Vile si hoteluri bine intretinute, o multime de locuri unde poti servi masa, magazine si tarabe cu de toate la tot pasul. Preturile la alimente in schimb sunt cam ridicate. In fine, de toate, pentru aproape toate buzunarele. Am aflat ca functioneaza inclusiv vechiul „Ghiol”. Vizavi, aproape, este si o gradina de vara de cinema, unde, azi cand am trecut pe acolo, cineva lipea afise pe avizier. Deci e functional. Pe vremuri, cand am mai fost la mare, am prins un festival de teatru la Mamaia. Am fost in fiecare seara la spectacole, cu marii nostri actori. Una din piesele vazute „pe viu” a fost „Tache, Ianche si Cadar”, in distributia aceea celebra cu Radu Beligan, Gheorghe Dinica si Marin Moraru. Ce vremuri! Toate trec, si bune si rele! Azi nu ne mai permitem asa iesiri, chiar daca ar fi. E bine totusi ca am ajuns pana aici!  Ce ne mai aduce viitorul? Vom trai si vom vedea! Gata! Pauza de masa!

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s